Se spune despre fotografii ca reprezinta imortalizarea unui moment dat, intr-un anumit spatiu. Diafragmul aparatului foto se deschide exact atat cat trebuie pentru conditiile de lumina, in timp ce fotograful seteaza sensibilitatea senzorului digital, precum si timpul de expunere. Balansul de alb ar trebui sa vina din starea pe care vrea sa o imprime pozei, dar de cele mai multe ori vine din starea pe care cadrul i-o imprima lui.
Sunt oameni care vad in poze trecutul, sunt oameni care vad in poze prieteni vechi, sunt oameni care vad in poze persoane pe care le-au pierdut. Sunt oameni care "citesc" in poze, sunt oameni care scriu pe poze.
Eu sunt un om (da, stiu ca pare greu de crezut) care vede multe poze. Dar poza asta o simt. Ma uitam mai devreme in galeria proprie si personala de fotografii digitale ce imi impanzeste calculatorul si nu am putut sa nu remarc data la care fusese facuta fotografia la care ma voi referi acum, data pe care nu o pot reculege acum din raul de ganduri ce imi impanzeste creierasul. Poza asta m-a captat. Nu pot pricepe de ce, dar m-am uitat la ea cel putin 10 minute, analizand fiecare detaliu, numarand fiecare fir de par pe care puteam sa il individualizez.
M-a trimis cu gandul la o perioada dubioasa a vietii mele, mi-a provocat suras si ras, incruntare si isterizare. Mi-a facut placere sa ma uit la ea. A surprins nu doar un moment, ci si un sentiment care, desi apus demult, erupe din fiecare pixel al acelei poze. Si spre disperarea mea monitorul meu nu are un filtru impotriva acestei eruptii.
M-am trezit topindu-ma intr-o lume imaginara precum o piatra este inghitita de lava. In momentul in care lava s-a racit, trupul meu a ramas cumva prins in lava intarita. Nu mai puteam face nimic.
Intr-un mod in care numai in basme se poate, am renascut intr-un trup nou, cel actual, in care imi duc viata. Iar cel vechi va ramane mereu, acolo, prins in lava intarita. Mai exista numai in poza aceea, din care insa va erupe mereu toata durerea la care este damnat pentru totdeauna.
30 decembrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

4 comentarii:
si toata minunatia e ca..fotografia aia e speciala NUMAI PENTRU TINE :D
May we see the photo? ;;)
Poate ca nu e o poza anume, my dear friend. Maybe it's just a figure of my imagination..... then maybe i'm lying.
la fel ca WabbiT, am vrut sa dau comm sa intreb daca ai putea pune poza. dar probabil nu ar avea sens pentru ca pentru noi ar fi o simpla poza :(
Trimiteți un comentariu