Totul intr-un timp foarte scurt, stand jos si observand. Din pacate, insa, la ora 1 cand a sunat alarma nu eram nici macar acasa, daramite la computer ca sa pot sa ma apuc sa scriu. Timpul a trecut, am stiut ca trebuie sa scriu, am vrut sa scriu, insa nu am avut cand. Iar acum cand ma aflu fata in fata cu acest post editor de la blogspot pe care l-am urat din adancul sufletului de prima data cand l-am vazut, nu mai vreau sa mai scriu.
Vroiam o postare despre seriozitate si lipsa ei, despre influentele pe care deciziile pe care le iei intr-un compartiment al vietii tale le au asupra intregului, samd. Despre cat de important este sa gasesti un balans intre tot, toti si toate si cat de greu e sa faci asta. Despre cat de putini oameni pe care ii stiu chiar tind catre acel punct. Vroiam sa mai scriu despre relatii, din ce se nasc si de ce mor... Evident, pareri personale.
Pana la urma, totul se rezuma la alegerile pe care le facem.
Cu acest balans ma lupt si eu de ceva timp, insa incetul cu incetul jocul scade in intensitate. Voi ajunge acolo, chiar daca nu primul, chiar daca mai tarziu decat toti ceilalti, dar voi ajunge. Si cand o voi face, o voi face cum trebuie si ma voi mentine. Pentru ca ori e ca lumea, ori nu e deloc.
Si uite cum amanarea asta de doua zile, a adus la lumina ceva mai adanc, insa la fel de frumos. Pana la urma gandurile mele vor ramane cu mine, ceea ce e mai bine; eram prea entuziasmat atunci. Si am adus in fata urmatorul strat, imediat de dedesupt. Asadar, alt articol din care numai eu voi putea sa inteleg ceva.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu