Laptops and myself.

Nu am detinut niciodata un laptop. Am folosit de multe ori, insa absolut niciodata nu mi-am cumparat unul. De ce?

Sunt mai multe motive. In primul rand, niciodata nu am plecat pentru perioade lungi de acasa (i.e. sa ma mut din oras sau sa plec cu facultatea/munca in alt oras pentru perioade foare mari) asa ca nu s-a justificat, in opinia mea, investitia intr-un laptop raportat la un desktop. Fiind geeky de mic copil, fiabilitatea, performanta si caracteristicile unui desktop au fost intotdeauna o investitie mai buna pentru mine. In plus, fiind si gamer, performantele oferite de un laptop erau efectiv insuficiente pentru nevoile mele.

Ma declar power user. Am o anumita dexteritate in a utiliza computerul, educata de-a lungul anilor, dar, evident si total naturala pentru mine. Mai am putin si fac 2 ani de cand ma bucur de 1920x1200 rezolutie. Tocmai am implinit 2 ani de cand am utilizat prima data Windows 7. Am ajuns la un nivel la care nu mai pot trai fara functii de genul Aero Snap sau jumplists. Daca nu ar exista, le-as simti lipsa in probabil primele 5 secunde de utilizare. Si acum ajung la laptop-uri.

In ultimile luni am avut sansa sa lucrez cu foarte foarte multe modele de laptop-uri. De la netbook-uri de 10 inch, la monstrii de 19, mi-au trecut cel putin 30 de modele prin mana. Am ajuns la concluzia ca sunt dependent de o rezolutie de 1920x1080 minim pentru a nu ma simti constrans de spatiu. Am mai ajuns la concluzia ca la foarte multe modele(mai ales de la toshiba) touchpad-ul poate fi foarte enervant daca scrii cu ambele maini si nu treci peste el. Iti muta cursorul.

Am mai ajuns la concluzia ca inca nu am nevoie de un laptop. A investi intr-un model care sa imi satisfaca toate cerintele legate de design, greutate, baterie, performanta si rezolutie este absurd. Imi cumpar 15 trabanturi de banii aia lejer. A investi intr-un iPad este mai logic din toate punctele de vedere. In primul rand imi ofera acces la app store-ul incredibil al apple, in al doilea rand imi ofera exact ceea ce imi lipseste acum. Un device gandit pentru internet, cu un ecran mai mare decat smartphone-ul, pe care pot vedea filme, poze, rula o gramada de aplicatii misto; un device cu care sa pot sa ma distrez cand sunt in tren, de exemplu. Un device care are o viata a bateriei de 10 ore de utilizare continua.

Nu vreau sa fiu inteles gresit. Nu recomand nimanui sa isi ia un iPad. Este inutil. Tot ceea ce pot face pe el, pot sa fac si pe telefonul meu cu Android. Absolut orice smartphone cu Android 2.2+, Windows Phone 7, sau iOS poate indeplini fiecare din functiile unui ipad; chiar si un iPod touch.
Insa pentru mine ar fi util. Pentru ca sunt power user. Pentru ca gadget-urile de acest gen ma fac extrem de fericit. Pentru ca imi trebuie un device mobil cu un display mai mare pentru e-mail si browsing, dar voi folosi atat de rar acel device incat nu necesit puterea unui laptop in adevaratul sens al cuvantului. Si pentru ca are 750 de grame.

Punct.

Acum astept sa anunte Mr. Steve Jobs la sfarsitul lunii iPad 2, sa pun bani deoparte si sa mi-l iau.